Lectia unui campion: Mintea este ca un taxi

Articol scris de Lorena Cioroianu, PR Manager CSG Bucuresti.

Coaching Support Group Bucuresti a revenit din vacanta si a inceput din nou “maratonul” intalnirilor special create pentru toti cei pasionati de coaching si dezvoltare personala.

Andrei Rosu a fost invitatul care a dat startul evenimentelor noastre din aceasta toamna, cu maiestria unui campion absolut!

Inainte de a demara campania de promovare a evenimentului de joia trecuta, am vizitat blog-ul lui Andrei pentru a descoperi cate putin despre acest detinator de recorduri nationale si mondiale.

Mi-au atras atentia cateva cuvinte ce rasuna si acum in gandurile mele:

“Mintea noastra este ca un taxi…. Unde ii spui, acolo te duce!”

Cat de des ti se intampla sa descoperi un citat inspirational si sa simti cum efectiv rezonezi cu tot ce este scris acolo? Dai “Like” sau poate chiar salvezi citatul intr-un folder special creat (denumit “Citate inspirationale” sau “Doza zilnica de inspiratie”), zambesti energizat/a pe masura ce citesti din nou si iti spui: “Nimic nu este intamplator, chiar aveam nevoie de aceste vorbe”.

Iar apoi treci mai departe. Faci aceleasi lucruri pe care le faceai si ieri. Schimbi prea putin din cum actionezi….insa te astepti sa ai rezultate diferite.

Si te intristezi cand vezi ca de fapt nu s-a schimbat mare lucru.

Dar mai gasesti un citat.

Poate de aceasta data suna asa:

“Singura diferenta dintre o persoana saraca si una bogata sta in modul in care isi folosesc timpul” (Robert Kiyosaki)

sau

“Toate visele tale se pot indeplini…daca ai curajul sa le urmezi” (Walt Disney)

Ce urmeaza dupa ce citirea acestor fragmente inspirationale face diferenta intre cei care reusesc sa isi indeplineasca visele si cei care raman la stadiul de dorinta.

Aici Andrei a punctat foarte simplu si frumos in cadrul discutiei de la evenimentul CSG. El spunea ca practica sporturi de anduranta pentru ca le simte ca fiind sursa inepuizabila de dezvoltare personala: inveti despre limite, despre frici, despre tine si despre cine iti doresti sa fii. Si nu renunti!

Andrei nu doar viseaza. El planuieste si actioneaza!

Bine, bine, insa ce ne facem cu amanarea? Ne vin si noua idei bune si impulsuri de succes, dar de cele mai multe ori o lasam pe data viitoare! Si ne spunem in gand: “Ei poate au timp si energie sa faca acele lucruri, eu nu am!”

Ce ne scapa in aceasta poveste?

Ce se petrece in mintea noastra. Acest detaliu ne scapa. Avem tendinda de a neglija sau chiar ignora toate acele ganduri negative care ne “opresc” pur si simplu sa facem un pas in directia dorita.

Aici apare metafora “taxi-ului” de mai devreme. Cu alte cuvinte, in momentul in care devenim constienti de limbajul nostru mental, il putem “modifica” pentru a ne indrepta spre indeplinirea dorintelor noastre, si nu spre ocolirea lor.

Si mai simplu spus, spre exemplu, daca trecem in scris pe o foaie de hartie un aspect de care suntem nemultumiti si care poate suna asa:

“Desi imi doresc sa fac mai multa miscare, nu imi fac programul de sport despre care imi vorbeau colegii de la birou, pentru ca sigur nu voi avea timp in lunile urmatoare…. Am foarte mult de lucru…”

Tocmai i-am spus corpului nostru incotro sa se indrepte: “Sigur nu voi avea timp…”

Si tocmai pentru ca imi lipseste conditia fizica nu voi avea nici rezistenta organismului pentru a face fata provocarilor de la birou. Si apoi calitatea somnului meu se va inrautati, si din obosit/a voi ajunge epuizata/a. Si atunci chiar ca nu voi mai avea nici timp, nici stare, nici chef sa mai fac vreo miscare!

Suna cunoscut? 🙂

In consecinta, cum ar arata viata noastra daca alegem o simpla miscare diferita precum transformarea limbajului nostru mental negativ intr-unul pozitiv?

Deja stim faptul ca subconstientul nu este rational, astfel ca el nu va face diferenta dintre gandurile care ne trec prin minte sau afirmatiile pe care alegem in mod deliberat sa le modificam din negative in pozitive.

Mai exact, “taxi-ul” ne va conduce de aceasta data intr-o directie pozitiva, si vom fi noi insine cei care vom da comenzile pentru a ajunge la destinatia dorita, si nu vom lasa pilotul automat sa conduca:

“Vreau sa am conditie fizica mai buna. Hai sa imi fac programul acela de sport, si gasesc eu cumva timp sa fac miscare…”

Ai chemat si tu cumva un taxi? Unde te-a dus pana acum?

Si incepand de astazi, unde vrei sa te duca? 🙂

Sursa foto.

Daca ti-a placut acest articol, te invitam sa ne dai un Like pe pagina de Facebook Coaching in Bucuresti. Multumim!

Citeste si:

Spune „Pot” si vei putea – articol scris de Oana Mihailescu
Curajul de a-ti urma visul – articol scris de Cristina Eremia
Cu umor despre …succes – articol scris de Monica Chiper
Cum poate un om obisnuit sa produca neobisnuitul? – articol scris de Elena Dobre
Share

Cum poate un om obisnuit, sa produca neobisnuitul?

Articol scris de Elena Dobre, Sergent at Arms CSG Bucuresti

www.relatiiautentice.ro

Noi, majoritatea oamenilor, ne credem persoane obisnuite. Eu cel putin ma cred astfel.

Daca nu te-ai nascut cu vreun talent anume, sau alta caracteristica aparte, intrii automat in categoria “obisnuit” sau “normal”.

Lucrul asta nu este neaparat rau – o parte din fiinta noastra are nevoie de a simti ca suntem in rand cu ceilalti – vrem sa ne simtim conectati si integrati.

Ceea ce nu-si dau seama cei mai multi oameni, este ca si acele persoane care au un talent aparte, aceia care fac lucrurile altfel, cei care au succes, sunt in fond, tot oameni obisnuiti. Doar ca, pentru ei, obisnuitul este un pic diferit de cel al majoritatii.

Care este traseul normal al unui om “obisnuit”?

Desi avem mai multe lucruri in comun decat am putea crede, la un moment dat, unii oameni raman spectatori ai propriei vieti, pe cand altii incep sa produca evenimente in jurul lor.

Un om obisnuit este invatat sa i se intample lucruri.

Cum nu stie ce vrea cu adevarat, accepta ceea ce i se impune din exterior. Merge la scoala, isi ia un job, se casatoreste, face copii si apoi asteapta sa imbatraneasca.

Simte ca e nemultumit, dar cum nu stie de ce, incepe sa dea vina pe altii, pe sistem, pe viata…  Toti sunt responsabili, numai el nu. Prin urmare, toti sunt puternici, in afara de el.

Ce anume ne tine in loc?

Sunt unii oameni – putini ce-i drept – care stiu inca din copilarie ce ii intereseaza, ce insemna viata pentru ei.

Mai sunt si aceia care, la un moment dat in viata, trec printr-un proces de transformare interioara. Metamorfoza ii face sa isi gaseasca propriul lor drum si propria lor viziune. Sunt aceia care, pana la un anumit moment, faceau parte din multime, si care apoi au gasit forta si curajul sa se desprinda, sa se ridice.

Pentru restul – majoritatea persoanelor – aceste doua categorii de oameni sunt considerati ca fiind diferiti, niste outsideri. Ei sunt eroii, sunt “alesii sortii”, pe care ii urmarim cu interes la TV, in ziare sau pe internet, dar fata de care ne simtim straini.

Ii admiram sau ii invidiem, dar ne limitam sa ii urmam cu privirea de la departare.  In plus, obisnuim sa credem ca facem parte din doua tabere diferite. Pe de-o parte se afla ei – eroii, iar pe cealalta noi – cei banali.

Inconstient, “obisnuitii” pun un zid intre ei si oamenii de succes.

Povestea lui Andrei

Andrei Rosu, invitatul de joi de la CSG, povestea cu umor cum, dupa ce a reusit sa faca cateva lucruri considerate neobisnuite – a alergat maratonul de la Polul Nord si apoi 7 maratoane pe 7 continente –a fost “catalogat” de cunoscuti ca avand un talent special pentru alergat.

Si astfel, a fost trecut automat pe partea cealalta a baricadei, in tabara adversa, de la om normal, la om cu talent special. Asta era motivul pentru care el a reusit, si pentru care ceilalti nu erau in stare – talentul!

Totusi, cu nici un an in urma de la aceste reusite, Andrei era un om a carui viata, urma o rutina comuna multor oameni:

–          un job pe care nu-l aprecia, intr-o multinationala;

–          nemultumire continua si lipsa de productivitate;

–          desemnarea “sistemului” drept responsabil pentru aceasta nemultumire;

–        o frica “sanatoasa” de a nu fi spalat pe creier de programele de dezvoltare personala;

–          gasirea pacii si relaxarii in fata TV-ului, in compania agreabila a unor binemeritate beri;

–          o viata de familie in care adesea nici nu mai apuca sa-si vada fiul;

Cum de s-a procopsit dintr-o data cu asemnea eticheta? Cum de a putut deveni peste noapte un om special, dotat cu un talent deosebit?

Ei bine, noua, oamenilor obisnuiti ne plac scuzele si explicatiile. Cum cei mai multi dintre noi nu am alergat nici macar un cros – ce sa mai vorbim de un maraton – atunci trebuie sa existe niste explicatii logice pentru asta, niste motive pentru care noi nu facem:

–          nu avem acelasi talent, din cauza asta noi nu putem

–          nu avem timpul necesar

–          suntem incapabili de asemnea efort

Toate aceste scuze sunt tocmai bune pentru a construi acel zid care ii despart pe oamenii obisnuiti de aceia care au reusit sa isi largeasca orizontul.

Sunt scuze si explicatii menite sa ne protejeze, dar care reusesc sa ne amorteasca sufletul si ne tintuiasca intr-o viata mediocra, de neimplinire interioara.

 Care este adevarul?

 Adevarul este ca, la baza, toti suntem la fel. Avem aceleasi nevoi si acelesi frici.

Ceea ce ne diferentiaza sunt standardele noastre – asteptarile pe care le avem fiecare de la viata, ceea ce consideram ca fiind normal pentru noi.

Pe langa acesta, ne diferentiaza actiunile pe care le facem pentru a construi o viata conform acelor standarde.

 Ce este de facut?

La aceasta intrebare, nu exista un raspuns universal valabil. Poate pare frustrant ca nu avem o schema pe care sa o urmam, si apoi trecem de la tabara de banali, la cea “speciali”.

De fapt, realitatea ca nu exista un scenariu prestabilit este partea cea mai frumoasa.

Astfel avem libertatea de a alege sa fim cine vrem noi. Avem posibilitatea de a alege cum vrem sa arate normalitatea personala, oricat de neobisnuita ar parea ea pentru altii.

Schema pe care o urmeaza toata lumea, este zona de obisnuit. De partea cealalta se afla, terenul nemarcat pe care putem sa-l desenam asa cum vrem noi. Trebuie doar sa avem curajul de a deschide usa, si de a trece zidul.

Iar pentru a deschide usa, putem sa ne intrebam: “Ce anume imi doresc EU cu adevarat, pentru mine si pentru cei pe care ii iubesc? Cum mi-ar place sa arate de fapt viata mea OBISNUITA? DE CE imi doresc aceste lucruri? ”

E pacat sa ne irosim putinul timp pe care il avem aici, ascunzandu-ne dupa scuze si frici.

Iar pentru a ne transforma, viata de da zilnic zeci de motive. Poate fi senzatia de neimplinire pe care o simtim zi de zi, vocea interioara care sopteste din cand in cand “ce-ar fi daca viata ar fi asa”, sau intrebari care ne asalteaza la rastimpuri “de ce si pentru ce traiesc?”, “cum as vrea sa arate batranetea mea?”.

Asupra mea, intrebarile care au efect din ce in ce mai puternic in ultima vreme sunt: “ce model vreau sa ii fiu copilului meu?”, “in ce fel de lume mi-ar place sa traiasca?”, “care este normalitatea pe care o vreau pentru mine si pentru el?”

Care sunt intrebarile care ti se potrivesc tie?

Si care este imaginea ta proprie si personala despre normalitate?

 Cu drag,

Elena

Sursa foto.

Daca ti-a placut acest articol, te invitam sa ne dai un Like pe pagina de Facebook Coaching in Bucuresti. Multumim!

Citeste si:

Spune „Pot” si vei putea – articol scris de Oana Mihailescu
Curajul de a-ti urma visul – articol scris de Cristina Eremia
Cu umor despre …succes – articol scris de Monica Chiper

Lectia unui campion: mintea este ca un taxi – articol scris de Lorena Cioroianu

Share

Cu umor … despre succes

Articol scris de Monica Chiper – Secretary&Treasurer, CSG Bucuresti vanatoruldeemotii.blogspot.ro

Prima intalnire a CSG de dupa vacanta de vara l-a avut ca invitat pe Andrei Rosu. Nici ca se putea o alegere mai potrivita pentru a reporni motoarele lasate la ralanti si a trezi mintile ce inca mai valseaza printre amintiri exotice.

Andrei Rosu a fost absolut savuros, cu un discurs amuzant, nu de putine ori autoironic si cu o naturalete de invidiat. Ma uitam la oamenii aflati in sala cu cata placere il ascultau si cum incearcau sa traiasca alaturi de el aventurile de la Polul Nord sau din Australia. Sa-si imagineze frigul cumplit sau sa simta epuizarea unui maraton de 21 de ore.

Andrei Rosu a spus la un moment dat ca timpul este singura resursa distribuita democratic pe glob. Fiecare dintre noi dispune de aceleasi 24 de ore. Ce facem cu ele depinde doar de noi. Unii le folosesc in mod „productiv” jucand carti pe Facebook, altii, in acelasi interval de timp, descifreaza structura genomului uman. De … fiecare cu ce-l doare, cum bine spune romanul. Noi suntem cei care alegem cum sa ne petrecem aceste 24 de ore. Iar alegerea este in functie de ceea ce ne dorim cel mai mult, de scopul pe care il dam existentei noastre, de ceea ce ne face sa zambim si sa ne simtim impliniti.

Doar ca nu este atat de usor sa descoperi „cine esti” si care este rostul tau in aceasta lume. Prea multi oameni, din pacate, renunta la a mai cauta si se multumesc cu o viata anosta si reciclabila an de an. E mult prea placut in interiorul zonei de confort, de ce sa incerci sa iesi si sa infrunti mai stiu eu ce temeri si provocari. Ca sa nu mai spun ce priviri chiorase o sa-ti arunce toti cunoscutii, plus eterna replica: „Ce te-a apucat, ma? Ai luat-o razna? Stai in banca ta!”

Dar … Paradoxal … sau poate nu … este mult mai usor sa te convingi sa nu faci ceva decat sa  faci ceva anume. Si pentru ca mi-a placut atat de mult modul sugubat in care Andrei Rosu si-a povestit experientele, o sa va povestesc si eu cat de usor este sa te convingi singur ca nu ai neaparata nevoie de un anume lucru. Ipotetic vorbind. Sau … poate nu.

Sa zicem ca vrei sa-ti iei carnetul de sofer. Nu esti tu foarte convins ca-ti trebuie, dar … de …. toti prietenii tai au masini si te-ai cam saturat sa fi mereu la mila altuia cand e vorba sa stai si tu mai mult la o bere in Centrul Vechi sau sa mergi la un concert care se termina mult dupa miezul noptii. Asa o sa ai si tu libertate de miscare si o sa poti merge oriunde si, mai ales, oricand si oricat de mult. Bun. Da, dar pe de alta parte, sare ecologistul din tine si-ti spune ca si asa sunt prea multe masini, mai vii si tu sa poluezi mediul, plus ca circulatia din oras seamana un picut prea mult cu spitalul de nebuni ca sa-ti dea ghes sa iesi cu masina in trafic. Da, dar totusi … Si uite asa iti stabilesti, cu chiu cu vai, telul aparent de neatins de a-ti lua carnetul de sofer.

Faci rost de instructor si stabilesti programul, de care reusesti sa te tii (pentru ca te gandesti la banutii pe care i-ai platit). Doar ca perioada aleasa nu e tocmai potrivita. Luna iulie, cu temperaturi de 40 de grade la umbra este tot ce poate fi mai imbietor si proprice invatarii. Am uitat sa spun ca intamplarea se petrece acum mai multi anisori, cand verile erau infernale.

Deci, stai timp de o ora la volan, incordat, speriat si scaldat in valuri de transpiratie. Plus ca esti frant de oboseala pentru ca ai avut grija sa-ti planifici lectiile dupa programul de la serviciu. Ca doar nu era sa-ti consumi zilele de concediu pe orele de soferie. Prima isprava, de care te avertizase de altfel instructorul (“Aveti mare grija sa nu opriti cumva masina pe calea ferata”) se intampla intocmai, cu prima ocazie. Ca o profetie autoimplinita, de cum dai de calea ferata (greseala instructorului ca a ales un traseu care sa includa si asa ceva) intri in panica, apesi intr-o veselie pe toate pedalele din dotare si omori motorul fix deasupra sinelor. De, bietul instructor, de ce i-a fost frica nu a scapat. Incearca el sa-si pastreze calmul, privindu-te cum te incrancenezi sa pornesti din nou masina, pana cand iti spune printre dintii inclestati (de teama sau de nervi, cam greu sa-ti dai seama): “Va rog sa porniti, suntem pe calea ferata.” De parca tu nu stii deja. Noroc ca instructorul nu e genul care racneste si-si baga si mai rau elevul in cofa.

Te duci apoi intr-un poligon la care ajungi trecand peste o sina de tramvai, cobori pe o serpentina incolacita si in final ajungi intr-un spatiu ingradit de garduri din plasa de metal. Instructorul incearca sa te invete parcarea laterala, pe care cu chiu cu vai creierul tau reuseste sa o proceseze. Mai dai o tura prin poligon iar, la final, masina se inscrie pe o traiectorie de coliziune inevitabila si frontala cu gardul din fata. Oboseala si canicula ti-au redus reflexele la minim si privesti spre gardul care se apropie fara sa schitezi nici cel mai mic gest de a calca frana. Instructorul te lasa … te lasa … te lasa … pana cand cedeaza nervos si apasa frana, oprind masina la doi centimentri de gard. Pentru ca esti un elev silitor, genul “ce intra pe o ureche iese urgent pe cealalta sub actiunea vidului din interior”, piciorul tau se afla, bineinteles, sub pedala franei in momentul interventiei eroice a instructorului. Durerea trece fulgerator de jos in sus si de sus in jos. Iti inghiti cu greu racnetul pentru ca stii ca greseala iti apartine, ca piciorul trebuie sa stea mereu deasupra pedalelor. Acum nu o sa mai uiti asta niciodata. Si, bineinteles, vei uri ambreiajul (ciudat, nu frana) cu o pasiune demna de cauze mai bune.

Dupa vreo sase sedinte chinuite, instructorul te anunta ca va fi plecat in concediu toata luna august. La cate emotii i-ai dat nici nu e de mirare ca fuge mancand pamantul. Ramane stabilit sa vorbiti cand se intoarce. Pe la inceputul lunii septembrie pui mana pe telefon si, fara prea mare entuzism, il suni. Nu raspunde nimeni. Dupa alte doua zile il suni din nou. Abonatul nu e disponibil. E clar. Ai bagat spaima in bietul instructor. Devotat ideii ca ce-i prea mult strica, renunti sa-l mai suni si renunti si la scoala de soferi. Si asa nu erai tu foarte convins ca vrei masina. Si uite asa te-ai motivat sa nu-ti iei carnetul de sofer. Ce simplu si usor!

Daca nu-ti place ceea ce vrei sa faci, daca nu esti entuziasmat si nerabdator si nu zambesti fara motiv, atunci nu pierde timpul. Daca simti ca trebuie sa faci ceva pentru ca trebuie, pentru ca te imping ceilalti de la spate si nu pentru ca asta este ceea ce iti doresti, atunci opreste-te putin si gandeste-te. Chiar merita? Daca te chinui din rasputeri, oftezi si-ti dai ochii peste cap de fiecare data cand vine vorba de un lucru anume pe care trebuie sa-l faci, inseamna ca acel lucru nu e pentru tine. Te tine blocat intr-un spatiu strain si-ti consuma, precum un vampir, energia, creativitatea, bucuria.

E nevoie de curaj, de mult curaj pentru a te desprinde de obisnuinte si a nu mai asculta vocile conformiste din jur. Cand faci ceea ce-ti place, cand in sfarsit ai descoperit ce anume te insufleteste si te face sa fii tu insuti, original si unic, timpul se opreste in loc. In mod cu totul paradoxal, ai la dispozitie mai mult de 24 de ore pe zi. Pentru ca pur si simplu nu ii mai constientizezi curgerea. Esti atat de cufundat in ceea ce faci, cu tot sufletul si cu toate resursele de care dispui, incat totul vine absolut natural, totul ti se potriveste perfect. Si asta pentru ca, pur si simplu, stii ce vrei. Atat.

Priviti-i pe cei care isi traiesc zi de zi pasiunea. Pe cei care nu s-au lasat influentati de nimeni si de nimic. Pe cei care au un vis si merg cu incapatanare inainte pentru a si-l realiza. Oameni precum Andrei Rosu. Luati-i ca exemplu. Faceti ce fac si ei, ganditi ca ei si inconjurati-va de oameni ca ei. Molipsiti-va de energia lor, de optimismul lor, de ambitia si de perseverenta lor. Si o sa vedeti ca lucrurile vor incepe sa se miste. Atata vreme cat stii ce vrei. Clar si fara nici o urma de indoiala.

Sursa foto.

Daca ti-a placut acest articol, te invitam sa ne dai un Like pe pagina de Facebook Coaching in Bucuresti. Multumim!

Citeste si:
Spune „Pot” si vei putea – articol scris de Oana Mihailescu
Curajul de a-ti urma visul – articol scris de Cristina Eremia

Cum poate un om obisnuit sa produca neobisnuitul? – articol scris de Elena Dobre

Lectia unui campion: mintea este ca un taxi – articol scris de Lorena Cioroianu

Share

Curajul de a-ti urma visul

Articol scris de Cristina Eremia – Talks Manager CSG Bucuresti
In calitate de Talks Manager al Coaching Support Group am rolul de a gasi si invita oameni frumosi care au de transmis un mesaj util si cu sens, care sa ne inspire sa traim o viata mai buna si sa ne implinim potentialul. L-am cunoscut pe Andrei la o petrecere si m-a impresionat pentru preocuparea pentru bunastarea altora, pentru schimbarea sociala, prin energie si rapiditate, prin sensibilitate si hotarire. Are o poveste de viata banala pana la un punct: momentul in care a hotarit sa faca o schimbare  Am ales sa-l invit ca speaker la Coaching Support Group pentru ca el e un exemplu de urmat. Gestioneaza cu succes: un job solicitant de manager intr-o multinationala, rolurile familiale de sot si tata a doi copii mici, de sportiv cunoscut si organizator de evenimente sportive, investitor in diverse cauze sociale pe care le sustine financiar si prin actiuni de PR, percutionist amator, speaker motivational si blogger inspirational.

Din partea unui om care a ajuns in Cartea Recordurilor in mai putin de 2 ani de activitate sportiva (fara sa fie un atlet) alergand ” 7 maratoane si 7 ultramaratoane pe 7 continente, in timpul cel mai scurt” te-ai putea astepta ca la un eveniment public sa aiba ceva din atitudinea des intalnita „uite ce grozav sunt eu”. Si desi a povestit mult despre el, cu umor si autoironie, mesajul dintre cuvinte a fost altul.

Andrei ne-a atins inimile vorbind dintr-un spatiu de autenticitate, vulnerabilitate si modestie, spunandu-ne ceva gen „uitati ce grozavi puteti fi voi: pt ca eu, un om simplu, am reusit asta si mai sunt multi altii, oameni de mare succes, care reusesc lucruri extraordinare, facand asa:
– isi mentin o buna stare energetica avand grija de corpul lor prin nutritie sanatoasa si facand sport
– se trezesc dimineata devreme si astfel „castiga” timp
– stiu ce vor, au o viziune clara a viitorului dorit: „cum arata succesul meu” (nu al altora)
– isi mentin atentia focusata si actiunile congruente cu scopul propus
– nu amana si finalizeaza orice actiune inceputa
– isi organizeaza bine activitatile, folosindu-se de agenda, planner si reminder
– isi cultiva obiceiuri si deprinderi care ii sustin in a fi productivi si eficienti
– isi confrunta fricile, mergand catre ele, nu fugind de ele
– nu se gandesc care sunt conditiile prielnice, fac ce si-au propus fara sa astepte momentul „potrivit”
– nu negociaza cu ei odata ce si-au propus ceva: fac ce e de facut, fara sa se intrebe ” cum va fi, ce va zice X, ce va crede Y, o fi bine asa, dar daca…”

– traiesc greutatile vietii fara sa le evite si fara sa se vaite, cautand sa faca sa le fie cat mai bine, cu toate dificultatile prezente (living hard and making the best out of it, making it a play)

Mentalitatea lor e cam asa: „Am o „viziune„, decid sa mi-o implinesc si actionez, oricat de improbabil mi-ar parea sa fac asta.” Mobilizare a vointei. Eliminare a dialogului mental. Decizie si actiune, pur si simplu. Perseverenta fara compromis.

Aceste comportamente si obiceiuri reprezinta „secretul” succeselor lui si ale altora. Si acestea sunt lucruri la indemana pe care le putem face si noi. El a adus multa „normalitate” si firesc extraodinarului altora, aratandu-ne strategiile simple care ne pot duce catre realizarea viselor noastre.

Andrei ne-a vorbit despre nemultumirea lui existentiala, despre disperarea lui, despre fricile lui. Ne-a marturisit ca nu alearga din placere sau pentru ca are talent. Considera sportul un instrument de dezvoltare personala, de formare a personalitatii prin invatarea aplicarii rigorii unei discipline de viata. Ii place sa ii inspire si pe altii sa isi ia viata in maini si sa faca o schimbare care sa le aduca mai multe satisfactie si implinire.

Ceva ce l-a motivat a fost o viziune sumbra a viitorului sau si al fiului sau, daca va continua sa-i ofere exemplul unui tata blazat si stresat de viata. Ceea ce l-a ajutat sa-si realizeze viziunea pozitiva a fost crearea de obiceiuri constructive: actiuni repetate constant cu mobilizarea vointei timp de 21 de zile – ulterior devine mai usor dar e important sa continui efortul voluntar pentru a nu renunta. Inertia vechilor deprinderi e mare.

Prima cucerire a pornit de la un pariu cu sine vizavi de ceva ce parea aproape imposibil de realizat: primul sau maraton, la Polul Nord, cu cca o luna de antrenament. A reusit si a continuat cu alegerea destinatiilor cele mai exotice si indraznete. Acestea au fost miza cuceririlor sale, „carligul” care sa-l traga catre o schimbare constanta a vietii lui si a celor din jur. Si isi raspandeste mesajul cu generozitate, inspirandu-ne si pe noi.
 Rezolutiile mele in urma intalnirii CSG de luna aceasta:
1. Nu mai negociez cu mine vizavi de cum ma simt, ce sa fac, cat mai aman pentru ca acum nu e un moment „bun”… Fac de am de facut orice/ oricum as fi, oricati nori ar exista pe cerul constiintei mele. Stiu ca focusul pe telul meu va genera raza de lumina care sa imprastie norii. Stiu ca rasare soarele dupa ce am trecut prin bezna noptii si ca lumina e mai stralucitoare dupa furtuna.
2. Nu mai aman nimic si finalizez orice am inceput, cat de curand posibil. Asta imi genereaza un sentiment de satisfactie si putere. Construiesc astfel cu o serie de caramizi pe care le pun una peste alta, nu mai adun bolovani pe care sa-i tarai intr-un sac dupa mine si sa imi ingreunez mersul prin viata.

3. Nu imi mai gasesc scuze, nu mai accept compromisuri. Stiu ce vreau, unde vreau sa ajung si ce am de facut pentru asta. E de-ajuns ca sa ma ghideze si sa imi tin energia adunata, orice dificultati as traversa, orice obstacole am de trecut. Si cand viziunea e clara si vointa mobilizata, urcusul devine mers, sudoarea – racoare a fruntii, durerea din muschi – semnal ca e musai sa merg mai departe, panta – podul care ma leaga de „taramul visat”. Iar viata e zambet spornic si vietuirea joc cu sens.

Daca ti-a placut acest articol, te invitam sa ne dai un Like pe pagina de Facebook Coaching in Bucuresti. Multumim!
Sursa foto
Citeste si:
Spune „Pot” si vei putea – articol scris de Oana Mihailescu
Cu umor despre …succes – articol scris de Monica Chiper
Cum poate un om obisnuit sa produca neobisnuitul? – articol scris de Elena Dobre

Lectia unui campion: mintea este ca un taxi – articol scris de Lorena Cioroianu

Share

Spune „Pot” si vei putea!

Articol scris de Oana Mihailescu – Education Manager CSG Bucuresti
www.oanamihailescu.ro

O data cu venirea lunii septembrie au debutat si intalnirile CSG!

Prima intalnire din aceasta toamna a fost pentru mine de exceptie, mai ales ca, pentru prima data in cadrul CSG, am avut ocazia sa iau interviul invitatului nostru din luna septembrie, Andrei Rosu! Puteti urmari inregistrea aici in curand.

Tind sa cred ca nimic nu este intamplator, iar interectiunea cu acest om deosebit si-a lasat amprenta in viata mea! Marturiesc faptul ca nu stiam prea multe despre aceasta Andrei, asa ca am facut inainte de interviu cateva cercetari despre el, pentru a putea sa imi pregatesc intrebarile.

In momentul in care am inceput sa ii citesc biografia, emotiile mele cresteau cu fiecare rand citit la gandul ca eu il voi prezenta pe Andrei, ba chiar ii voi lua un interviu.

Foarte pe scurt, Andrei este fost membru a formatiei pop “Gaz pe foc “, este primul roman care detine titlul omologat de Cartea Recordurilor si Academia Recordurilor Mondiale  pentru “Cel mai scurt timp de alergare pentru 7 maratoane si 7 ultramaratoane pe 7 continente”.

Este primul roman care a participat la Maratonul Polului Nord si la Maratonul din Antarctica in conditiile in care el a inceput sa alerge in urma cu aproximativ trei ani de zile, fara a avea un istoric ca sportiv!

Din marturisirile lui Andrei, am inteles ca toata acesta nebunie frumoasa a inceput atunci cand baietelul lui a implinit un an de zile si a constientizat rolul sau ca parinte.

Motivatia de a fi un adevarat exemplu pentru fiul sau, l-a impins pe Andrei sa isi depaseasca o multime de limite, sa isi organizeze viata, sa puna Romania  la loc de cinste prin performantele obtinute la toate competitiile sportive la care a participat.

Andrei este un exemplu de roman frumos, constient de propriul “talant” cu care a fost inzestrat si pe care a inceput sa il fructifice. Probabil ca cel mai valoros “talant” pe care Andrei il detine il reprezinta  determinarea si indarjirea de a lupta pentru ceea ce isi doreste.

Acest lucru l-a ajutat sa isi construiasca o conditie fizica, sa se disciplineze, sa se trezeasca la ora 5:00 pentru a alerga, sa nu resemneze la gandul ca nu a alergat niciodata la un maraton, iar in trei luni va trebui sa fie apt pentru maratonul de la Polul Nord, la -40 grade Celsius.

Chiar daca o astfel de competitie necesita multe resurse financiare, acest lucru nu l-a impiedicat sa faca tot ce e necesar pentru a strange sponsorizari, pentru a isi face un credit ca sa completeze bugetul solicitat de participarea la maratonul de la Polul Nord.

Andrei marturiseste cu zambetul pe buze “cea mai mare vanzare din viata mea, a fost cand am convins-o pe sotia mea ca ne mai trebuie inca un credit pentru Polul Nord si apoi sa o asigur ca totul va fi bine!”.

Cand ma gandesc ca totul a inceput datorita fiului sau si dorintei sale a fi un model demn de urmat, un exemplu pentru familia sa, nu pot decat sa am un respect profund pentru o astfel de fiinta umana.

Cand ma uit la realizarile lui, in mai putin de patru ani de zile, am foarte multa admiratie fata de Andrei, dar si un regret fata de propria persoana si de ultimii patru ani din viata mea.

Ce s-ar fi intamplat daca mi-as fi urmat visurile cu aceeasi indarjire si cu acelasi devotament, cum oare ar fi aratat viata mea, daca as fi facut lucrurile un pic diferit?

Nu am un raspuns la aceasta intrebare, insa pot doar sa observ multitudinea de scuze si pretexte sub care m-am ascuns si care m-au adus in acest moment prezent!

Andrei da o adevarata lectie de viata prin simplu sau exemplu, la toti acei dintre noi care stim ca putem sa realizam lucruri minunate si totusi nu le facem, prizonieri in propriile scuze si compromisuri.

Pentru mine lectia e si mai profunda intrucat, la fel ca si Andrei si eu am doi copii si eu imi doresc sa fiu un parinte minunat, un exemplu demn de urmat si eu vreau peste ani, cand voi fi alaturi de nepotii mei sa le pot spune despre experientele minunate de viata traite…

Diferenta esentiala intre noi, este ca unul a actionat cu focus, cu credinta si indarjire in timp ce unul s-a “culcat pe o ureche” multumindu-se cu rezultate medii.

Pentru toti dintre noi, la un moment dat viata ne da cateva semnale “de trezire”, cateva momente in care este crucial sa te evaluezi si sa faci acelesi schimbari mici, dar care in timp iti vor oferi o cu totul alta perspectiva asupra vietii.

Ce am invatat din aceasta intalnire:

  • Daca iti doresti ceva cu adevarat, mergi catre acel lucru.
  • Implementeaza obiceiuri sanatoase care sa te ajute la atingerea obiectivelor tale.
  • Ramai conectat la visul tau, indiferent cat de greu iti este si vei culege roadele la timpul potrivit!
  • Realizeaza zilnic o actiune cat de mica in directia potrivita!
  • Disciplineaza-te  cu timpul pe care il ai la dispozitie, pana la urma asa cum spunea si Andrei : “TIMPUL ESTE SINGURA RESURSA DISTRIBUITA IN MOD DEMOCRATIC!”. Oricine ai fi ai la dispozitie tot 24 de ore.

Stabileste-ti prioritatile in mod corect si nu te mai ascunde in spatele scuzelor, daca vrei peste ani sa te uiti in urma cu respect si recunostinta la propria persoana si la ceea ce ai fost capabil sa realizezi!

Spune” Pot si vei putea!”.  Andrei este un exemplu minunat in acest sens.

Andrei, iti multumesc pentru ca nu ai renuntat la visurile tale, ca ai continuat indiferent cat de greu ti-a fost, iti multumesc pentru motivatia pe care o aduci in vietile noastre prin exemplul tau personal.

Peste ani, ma pot mandri, ca am avut ocazia sa iau un interviu omului care detine recordul mondial, omologat atat de Cartea Recordurilor, cat si de Academia Recordurilor Mondiale, pentru “Timpul cel mai rapid de alergare a 7 maratoane si 7 ultra maratoane pe 7 continente.”

Daca ti-a placut acest articol, stabieste-ti acum un obiectiv care te inspira, dar si obieceiurile zilnice, sanatoase si eficiente care te vor sprijini sa indeplinesti ce ti-ai propus.  Nu mai amana intalnirea cu propria ta maretie!

Cu totii suntem minunati si grozavi, insa uitam prea repede acest lucru!

Renunta la comoditatea de a trai o viata rutinata, sparge tiparul si indreapta-te catre ceea ce iti doresti cu adevarat si iti face sufletul sa vibreze!

Astept opiniile voastre pe contact@oanamihailescu.ro

Mult succes in tot ceea ce iti propui!

Sursa foto.

Daca ti-a placut acest articol, te invitam sa ne dai un Like pe pagina de Facebook Coaching in Bucuresti. Multumim!

Citeste si:

Curajul de a-ti urma visul – articol scris de Cristina Eremia
Cu umor despre …succes – articol scris de Monica Chiper
Cum poate un om obisnuit sa produca neobisnuitul? – articol scris de Elena Dobre

Lectia unui campion: mintea este ca un taxi – articol scris de Lorena Cioroianu

Share

Andrei Rosu, invitat CSG septembrie 2013

La intalnirea Coaching Support Group din 12 septembrie, Andrei Rosu ne vorbeste despre limite, despre obiective si despre cum sa construim eficient obiceiuri pentru a depasi limitele si a ne atinge obiectivele.

Un discurs pe care il asteptam cu mare interes, si din care cu siguranta vom surprinde moduri simple de implinire a celor mai indraznete visuri ale noastre.

******

Cine este Andrei Rosu?  

37 ani / casatorit / 2 copii / manager de proiecte / atlet de anduranta – ultra maraton si ultra triatlon / sustinator de proiecte sociale / percutionist amator / vorbitor public / blogger inspirational / detinator de recorduri nationale si mondiale / membru al cluburilor internationale de maraton “7 Continente” si “Grand Slam” / organizator de evenimente sportive.

RECORDURI SI PREMIERE:  

Record mondial, omologat atat de Cartea Recordurilor cat si de Academia Recordurilor Mondiale, pentru Timpul cel mai rapid de alergare a 7 maratoane si 7 ultramaratoane pe 7 continente.

Premiera mondiala: Andrei Rosu este primul om din lume care a cantat la tobe la Polul

Nord.

Record National la alergarea pe sosea, atat pe durata a 24 de ore, cat si pe distanta a 100 de mile (161 km), stabilite pe parcursul unei alergari non-stop in scop caritabil desfasurate intre Brasov si Bucuresti in noiembrie 2011.

Premiere nationale: > Primul roman participant la Maratonul Polului Nord si la Maratonul din Antarctica. > Primul roman membru al cluburilor “7 Continente” si “Grand Slam”. > Primul roman care a terminat o competitie Double Iron (7.6 km inot, 360 km bicicleta, 84 km alergare, in maxim 36 de ore). > Primul roman calificat la finala campionatului mondial de Triplu Ironman (11.4 km inot, 540 de km bicicleta, 126 km  alergare, in maxim 48 de ore) din noiembrie 2013. > Primul roman aflat in circuitul mondial de ultra triatlon. > Prima traversare integrala in inot, fara oprire, a lacului Snagov (14.5 km). > Castigator al Tower Center Up Run 2013 – primul concurs din Romania de alergare pe scari.

Povestea din spatele recordurilor. Fost membru al formatiei de muzica pop din anii ’90 „Gaz pe Foc”, Andrei Rosu lucreaza, din 2002, intr-o companie multinationala, in prezent ca Management & Strategy Consultant – cu nominalizari si premii pentru proiecte profesionale la Gala Societatii Civile sau Gala Premiilor de Excelenta in Resurse Umane.

In ianuarie 2010, Andrei Rosu a decis sa faca o serie de schimbari in viata sa si sa devina un model pentru baietelul sau, atunci in varsta de un an, si sa alerge primul sau maraton. Fara a avea istoric ca sportiv, a reusit sa termine cu succes Maratonul Polului Nord (aprilie 2010), in ciuda conditiilor meteo extreme (-40 de grade). El a devenit primul roman care termina un astfel de maraton si, totodata, cel mai tanar roman care a atins pana in prezent Polul Nord geografic.

Dupa aceasta performanta, Andrei Rosu a alergat 7 maratoane pe 7 continente, in mai putin de un an (iulie 2010 – iunie 2011), devenind al 50-lea om de pe planeta care intra in clubul “Grand Slam”, al alergatorilor care au terminat un maraton atat la Polul Nord cat si pe cele 7 continente.

Pe parcursul cursei de 100 de kilometri din Antarctica (decembrie 2010), lui Andrei Rosu i-a venit ideea alergarii a 7 ultramaratoane pe cele 7 continente. Efortul sau, materializat in peste 10.000 de kilometri parcursi la antrenamente si in competitii oficiale, a fost recunoscut de catre Cartea Recordurilor si Academia Recordurilor Mondiale in martie 2012.

Incercarile sale indraznete au fost intrerupte deliberat in august 2011, pentru ca Andrei Rosu sa se poata implica in procesul de babysitting si schimbat scutecele celui de-al doilea copil al sau, Ema. Asta nu l-a impiedicat sa stabileasca recordul national la alergarea pe sosea, atat pentru 24 de ore cat si pentru 100 de mile (161 km), pe parcursul unei curse desfasurate in scop caritabil intre Brasov si Bucuresti (noiembrie 2011).

Andrei Rosu este donator benevol de sange si un fundraiser extrem de activ, sprijinind numeroase proiecte sociale si fundatii (ViitorPlus, Hospice Casa Sperantei, Mia’s Children, Fundatia Donatorilor Benevoli de Sange si Salveaza Vieti).

Jumatate din veniturile sale provenite din activitatea de vorbitor public sunt directionate catre cauze sociale. Temele preferate abordate in discursurile sale publice sunt:  > Stabilirea si atingerea obiectivelor;  > Managementul timpului, al proiectelor si al schimbarii;    > Productivitatea; > Adoptarea deciziilor; > Cultura organizationala, branding-ul intern si cel personal; > Vanzarile si fundraising-ul; > Performanta in orice domeniu.

Andrei Rosu este implicat si in numeroase programe si proiecte educationale, si participa frecvent – pro bono – la evenimente organizate in scoli, licee si universitati.

Blogul sau (www.andreirosu.me) a atins de curand cifra impresionanta de 300.000 de vizitatori , devenind cel mai citit blog al unui sportiv amator roman.

In octombrie 2010, povestea lui Andrei Rosu a facut o impresie excelenta asupra publicului prezent la TEDx Bucuresti si, in 2012, Andrei Rosu a devenit primul roman invitat sa sustina un nou discurs TED, participand la TEDx Reghin.

Continuandu-si pasiunea si implicarea sociala, Andrei Rosu a reusit sa organizeze prima si cea mai de succes  platforma de running & fundraising din Romania, www.transmaraton.org. Editia inaugurala, desfasurata in 2012, a avut cea mai ampla acoperire media a unui eveniment sportiv pentru amatori si a reusit sa stranga pentru cele doua proiecte sociale sustinute 124.000 RON. Evenimentul va continua si in 2013, prin organizarea – in premiera pentru Romania – a unui dublu maraton international pe Transfagarasan, alaturi de probele ‘clasice’ de semi-maraton si maraton.

Andrei Rosu a semnat de curand un contract pentru publicarea a doua carti despre experientele sale, urmand ca toate fondurile obtinute in urma vanzarii acestora sa fie directionate catre fundatia Hospice Casa Sperantei, pentru construirea primului spital din Romania dedicat exclusiv ingrijirii paleative a copiilor si adultilor.

Proiectele sale sportive includ si alte premiere nationale: in martie 2013 Andrei Rosu a terminat Double Iron Florida , un ultra triatlon desfasurat non-stop in limita a 36 de ore si care a inclus 7.6 km inot, 360 km bicicleta si 84 km alergare… in ciuda faptului ca Andrei Rosu incepuse lectiile de inot si de ciclism de abia cu un an inainte!

Urmatoarea provocare: Triple Iron World Championship , (Mexic), 20-23 noiembrie 2013. Acest ultra triatlon presupune 11.4 km inot, 540 km bicicleta si 126 km alergare, in maxim 48 de ore.

Intalnirea CSG are loc joi, 12 septembrie, de la ora 18.30 la Libraria Bastilia, Bucuresti.

Citeste aici mai multe despre eveniment.

Share

Dincolo de auto-motivare

Cat timp trece de la momentul cand visezi pana la momentul cand actionezi pentru visul tau?

Cat de mult te preocupi de planificarea atingerii visului tau?

De ce ai avea nevoie acum pentru ca visul tau sa devina realitate?

 

Revenim oficial din vacanta de vara si ne bucuram sa iti facem o invitatie speciala la evenimentul nostru de joi, 12 septembrie cand ti-am pregatit o supriza pe masura reluarii intalnirilor noastre. 🙂

Ne revedem in format complet la o noua intalnire Coaching Support Group Bucuresti si avem deosebita placere sa il prezentam pe invitatul nostru, Andrei Rosu atlet de anduranta (ultra maraton si ultra triatlon) inscris deja in Cartea Recordurilor pentru “Timpul cel mai rapid de alergare a 7 maratoane si 7 ultramaratoane pe 7 continente”.

Impreuna cu Andrei vom impartasi lucuri simple pe care le putem face pentru:

– alegerea si atingerea obiectivelor

– declansarea procesului de schimbare

– construirea de obiceiuri care sa ne ajute pe termen lung

Asadar, nu amana inscrierea la evenimentul din 12 septembrie si te vei gasi cu un pas mai aproape de realizarea visului tau!

Iar pentru succesul tau, vei gasi resurse nelimitate in cadrul grupurilor MasterMind din partea a doua a evenimentului sau vei putea beneficia de o sedinta de coaching gratuita!

******

Cu o vechime de aproape patru ani in Romania, grupul lunar de coaching din Bucuresti, initiativa scolii de coaching Noble Manhattan este coordonat de Alina Buzatu, Coach Support Leader si echipa formata din: Lorena Cioroianu (PR Manager), Anca Tomoroga(IT Manager), Oana Mihailescu (Education Manager), Cristina Eremia (Talks Manager),Elena Dobre (Sergent at Arms), Monica Chiper (Secretary).

Grupul se adreseaza practicantilor de coaching: persoane care urmeaza o formare in coaching sau au finalizat deja o scoala de coaching, dar si celor care vor sa afle mai multe despre coaching sau vor sa beneficieze de o sedinta de coaching gratuita si sa participe la grupurile MasterMind.

Programul evenimentului este:

 18:30-18:45: Inregistrarea participantilor in cadrul evenimentului

 18:45-19:00: Introducere invitat si prezentarea echipei Coaching Support Group

 19:00-20:00: Sesiune de discutii, invitat Andrei Rosu

 20:00-21:00: Activitati: Sesiuni de coaching gratuite oferite invitatilor/Grup Master Mind.

 

Inregistrarea se face doar pe baza de inscriere prin formularul de participare si implica un cost de 20 RON! Numarul de locuri este limitat.

Adresa: Libraria Bastilia, Piata Romana, nr. 5

Important: Inainte de ora 18:30 sala este rezervata clientilor de la Bastilia si abia dupa acest interval se vor face inregistrarile la intalnirea Coaching Support Group Bucuresti!

Te asteptam cu drag joi, 12 septembrieora 18:30!

Citeste aici mai multe despre Andrei Rosu.

 Sursa foto

Share